Nu exista in cariera niciunui pilot atat de multe momente de virtuozitate, atatea recitaluri frizand limita bunului simt comun, atatea valsuri extreme pe muchia prapastiei precum in cei 20 de ani petrecuti de Michael Schumacher in F1.
3. Marele Premiu al Ungariei 1998 – Hungaroring. Der Sprintmeister.“Ai 19 tururi in care trebuie sa-ti construiesti un avans de 25 de secunde!”
Ross Brawn
“Am inteles. Multumesc mult!”
Michael Schumacher
In noua era a realimentarii si a sprinturilor intre pitstopuri, cuplul Michael Schumacher – Ross Brawn s-a dovedit intotdeauna superior prin tactica judicios gandita si transpusa in practica printr-un ritm nimicitor. Victoria de la Hungaroring 1998 reprezinta incununarea suprema a acestei abordari.
In calificari Michael a dat iluzia ca se poate lupta cu cele doua Mclaren-uri, dar pana la urma ritmul infernal al celor doua monoposturi create de Newey n-a putut fi contracarat de talentul superior al pilotului din Kerpen. Pur si simplu, Mclaren-ul MP4/13 era intr-o alta liga fata de orice concurent… dar si Schumi era intr-o alta liga fata de ceilalti piloti. Inclestarea de a doua zi va da castig de cauza omului ce a reusit sa rastoarne superioritatea tehnica.
Dupa un start curat, cursa s-a transformat rapid intr-o procesiune, cu Mika Hakkinen conducand ostilitatile, iar Coulthard facand un joc de echipa si tinandu-l tintuit in pozititia a treia pe Michael. Ecarturile se mentin constante, intre 2 si 2 secunde si jumatate intre Mika si David, si circa o secunda intre scotia si Michael. Apoi se deschidea o prapastie ce in turul 14 ajunsese la 14 secunde fata de restul.
In turul 18 Hakkinen coboara la 1’20’’614 si ecartul pana la Coulthard creste la 4 secunde. Schumi, evident tinut de scotian, incearca sa puna presiune pe acesta, dar sansele de depasire pe Hungaroring, avand in vedere configuratiile aerodinamice cu care se ruleaza sunt egale cu probabilitatea ca eu sa castig un milon de dolari la Loterie.
Turul 25: Michael intra la standuri pentru prima oprire planificata, iar Coulthard il urmeza in turul urmator. De aici se iveste primul impediment: germanul revine pe pista in urma lui Coulthard, dar si a lui Jacques Villeneuve, care alesese sa imbarce la bord o cantitate mai mare de benzina. Canadianul actioneaza ca un tampon involuntar pentru Mclaren, si, in turul 31 cand efectueaza prima sa oprire, Schumacher se gasea deja la 4 secunde in urma Mclaren-ului cu numarul 7.
In turul 28 Hakkinen opreste si el, pentru a se intoarce tot in pozitia de lider. Turul 30: finlandezul stabileste un nou record al circuitului si distanta dintre el si coechipierul sau se stabilizeaza la doua secunde, cu un Schumi frustrat in pozitia a treia, lipit din nou de Coulthard. La boxele Ferrari, Ross Brawn se gandea la o cale de a-si aduce pilotul in fata celor doua MP4/13. Si alege solutia riscanta a unui pitstop suplimentar.
“Stiam ca singurul pilot caruia ii puteam cere sa relizeze asta este Michael” va declara ulterior directorul tehnic al Scuderiei. Si, in turul 42 germanul intra subit la standuri pentru ceea ce in jargonul American de curse se numeste “splash &dash”. Si imediat vine si celebrul schimb de replici:
”Ai 19 tururi in care trebuie sa-ti construiesti un avans de 25 de secunde!
Am inteles. Multumesc mult!”
Daca aceasta decizie riscanta reusea, era incununarea suprema a combinatiei dintre viteza nebuna livrata in mod constant de Michael Schumacher si geniul tactic al lui Brawn. Inainte de a da intaietate statisticii, sa facem o precizare esentiala: masina Mclaren a fost in 1998 in mod constant cu cel putin jumatate de secunda mai rapida ca Ferrari, urcand chiar si pana la o secunda si jumatate la Barcelona. Alimentand cu mai putin combustibil, Schumi avea acum aproximativ 40kg in minus fata de Mclaren-ul MP4/13, ceea ce s-ar traduce prin circa 0,4-0,5 secunde pe un tur de sub 4km lungime. Asadar era creat un oarecare echilibru, pe care insa nimicitorul ritm impus de german in urmatoarele 15 tururi l-a anihilat.
Dupa un pitstop de 6,8 secunde Michael a revenit pe pista, in aer curat si a inceput cea mai rapida cavalcade pe pista uscata din cariera sa, un pilotaj la fel de taios si furios precum Fangio la Nurburgring 1957. Sa urmarim aceasta insiruire fantastica.
Turul 45: nou record la circuitului – 1m19.918s; Coulthard e chemat la standuri, Ron Dennis simtind pericolul, dar revine la 4 secunde in urma lui Schumacher.
Turul 45: 1m19.594s pentru Schumi; Hakkinen intra si el la boxe si revine pe doi, la 5 secunde distanta.
Turul 46: 1m19.594s.
Turul 47: 1m20.694s, usor tinut de pilot din coada plutonului.
Turul 48: 1m19.805s, ecartul fata de Hakkinen creste la 7’4 secunde.
Turul 49: 1m20.640s; Murray Walker comenteaza ca “strategia se va dovedi geniala daca va functiona”; Hakkinen e acum la 9’08 secunde.
Turul 50: 1m21.286s; e intarziat semnificativ de fratele Ralf, prins din spate cu un tur; ecartul creste la 10’012s.
Turul 51: 1m20.302s; avansul creste la 12’’561.
Turul 52: 1m25.822s; avand falsa impresie ca Mika il prinde exagereaza viteza de intrare in ultimul viraj, descarca spatele si iese lejer pe pietris; dar finlandezul intampina probleme la cutia de viteze si locul sau e preluat de Coulthard.
Turul 53: 1m20.672s; Coulthard e la 13.958s; ritmul electrizant impus de Michael il copleseste pe Martin Brundle aflat in cabina de comentatori ITV.
Turul 54: 1m19.857s; ecartul urca la 16’005.
Turul 55: 1m21.008s; Nakano, prins din urma, il intarzie evident.
Turul 56: 1m20.163s.
Turul 57: 1m20.106s.
Turul 58: 1m19.625s; Coulthard e departe, la 21 de secunde, Hakkinen la 27s.
Turul 59: 1m19.966s; ecartul pana la locul doi creste la 23.05s.
Turul 60: 1m19.286s; recordul circuitului; sunt 24.986s acum pana la Coulthard.
Turul 61: 1m19.510s; ritmul e indracit, targetul e atins, scotianul e devansat cu 26’’903s.
Turul 62: 1m24.217s; intra la standuri cu un avans de 29 de secunde.
Turul 63: 1m41.326s; out lap; iese de la boxe cu un confortabil avans de 5 secunde in fata Mclaren-ul-ui valid.
Ceea ce a urmat a fost doar o cursa intr-un ritm tactic, moderat ce i-a adus o victorie absolut neasteptata, la o diferenta de 9 secunde de atotputrenicul MP4/13, una dintre cele mai reusite masini concepute vreodata de Adrian Newey. O victorie magnifica ce a incununat succesul clasicului binom Schumacher – Brawn.
Dupa cursa, Alan Jones, cel mai impasibil si greu de impresionat pilot din istorie avea sa declare coplesit:
“Nu poti sa faci asa ceva decat daca-l ai pe Schumacher pilot.
Or fi fost inainte Fangio, Moss, dar eu imi pun banii pe el”.
Advertisements Share this:
