Finalul anului și începutul lui 2018 mi-au adus experiențe faine, diverse și spectaculoase. Călătoriile au darul ăsta: mă transformă (în bine, zic eu), îmi dau putere, curaj, energie și mă încarcă pozitiv. Iar pentru un 2018 așa cum mi-l doresc sigur am nevoie de multă energie!
Din 28 decembrie și până în 4 ianuarie am fost în Israel. Într-una din zile am trecut granița și am făcut o mică vizită, de jumătate de zi, în Palestina, la Betleem. Pe scurt: a fost spectaculos, din toate punctele de vedere. Deși am călătorit destul de mult în ultimii ani, e prima dată când am ieșit din Europa. Chiar acum mi-am făcut calculele: am vizitat 21 de țări, iar Israel era de mult pe lista de așteptare. Iată că i-a venit rândul.
Din Cluj în Tel Aviv
Aveam pașaport de acum doi ani, provocarea a fost doar să-l găsesc și să nu-l uit acasă. :))
Pentru Israel e nevoie de un permis de ședere, pe care îl obții direct de la ei, când aterizezi în aeroport. Eu am zburat cu Blue Air din Cluj în Tel Aviv, iar drumul a durat trei ore. După încă o oră și jumătate de așteptare la check out, eram oficial în Israel.
Controalele sunt destul de riguroase și la intrare și la ieșire, pe mine la ieșirea din Israel m-au întrebat multe, inclusiv despre familie, originile mele, cu cine am vorbit și, mai ales, dacă mi-a dat cineva vreun pachet de transportat pe parcursul vizitei sau acum, la plecare. E de înțeles de ce fac asta, atacurile și atentatele sunt la ordinea zilei în partea asta a lumii.
Acolo, la aeropot am primit permisul de ședere și mi s-a recomandat să am mereu la mine pașaportul și acest permis, ca să nu am probleme. Nu am avut probleme, de altfel nu m-a legitimat nimeni pe tot parcursul vizitei, în afară de punctul de trecere a frontierei prin care am trecut.
Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv e legat de oraș prin trenuri care circulă bine, cred că sunt două pe oră, iar drumul aici durează aproximativ 15-20 de minute. Majoritatea stațiilor au numele în ebraică, arabă și engleză, dar nu chiar toate. Am avut câteva momente în care mi-ar fi plăcut să știu ivrid, ar fi fost util, dar în 99% din cazuri cu engleza te înțelegi cu oamenii din zonă.
Ce am vizitat
Fiecare zi a fost dedicată unui oraș sau unei zone. În Tel Aviv am început cu un tur ghidat în zona veche a orașului. Tamar, ghidul nostru evreu, ne-a plimbat prin Old Jaffa, vechiul oraș Tel Aviv, pe la zidurile cetății, fântânile din vechime, portocalul suspendat și fără rădăcini și prin portul Tel Aviv.
Fiecare loc e plin de povești și legende care te fac să-ți dorești să descoperi și mai mult din acest oraș frumos, dar plin de contraste. Am umblat cam 20 de kilometri pe jos pe zi, asta pe lângă autobuze, trenuri și mașini, așa că după 7 zile aplicația mea de pași îmi spune că am mers 133 de kilometri pe jos. Și am avut ce vedea!
După Old Jaffa, a urmat o vizită (a doua zi) în zona nouă a Tel Avivului. După clădirile mici și înghesuite din piatră, a venit rândul zgârie-norilor să-și facă simțită prezența în metropolă, a parcurilor în care ai zeci de activități, hamace și zone de relaxare.
La hamace mi-a plăcut, se mai și auzea jazz din parcul din apropiere, așa că preț de câteva minute mi-am imaginat că e vară (nu a fost greu, erau 22 de grade) și că sunt la Jazz in the Park, la Cluj.
